***
Opriţi vântul,
Să facem o linişte
totală
pentru omul acesta
care nu poate să doarmă.
Opriţi freamătul frunzelor,
de-acum şi codrul s-aude prea tare
şi omul acesta nu poate dormi.
Opriţi valul mării zbuciumate,
faceţi apa oglindă
să nu bată ca un Hercule
în pieptul omului acesta
care nu doarme de secole.
Opriţi şi curgerea timpului,
de la un timp
şi timpul s-aude cum trece
cu toate clipele lui
tropăind prin timpane
şi omul acesta sărmanul
nu închide ochii cu anii.
Lăsaţi să-i cadă supra-i
flori de tei tot rânduri-rânduri...
să-l ajungă mireasma toată
şi prin cele patru scânduri
să-l îmbete mereu cu dulceaţă
să-l facă să rămână în toate
treaz pentru o vecie
dacă a învăţat să moară o viaţă
acum fie bun să înveţe să fie.
12 iunie 2016
***
Teiul înflorit
e poezia pură
fără iubirea mea
fără iubirea ta
şi chiar fără iubirea lui Eminescu
teiul înflorit
e poezia cea adevărată
în noua ei postură
teiul înflorit
e dulce şi e frumos
e îndrăgostit de albine
şi de soare
dar şi de lună
teiul înflorit
e o stare nebună
am adormit şi
vreau să te văd
în vis
teiul înflorit
e iubirea pură
fără poezia mea
fără poezia ta
şi chiar fără poezia lui Eminescu
teiul înflorit
e o expresie modernă a dragostei
e un fel de model al iubirii
unde locul cuvintelor
îl iau florile
şi frunzele şi freamătul
şi toată căldura
aşa cum a ştiut să-l facă
în mintea ei natura
teiul înflorit
e cea mai ingenioasă declaraţie
de dragoste adevărată
e un fel de umbră de aur
ferice de cei care ştui s-o asculte
ferice de cei care
ştiu să o vadă.
3 iunie 2007
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu